marți, 22 noiembrie 2011

Interviu cu tatăl meu- continuare...:D


Chiar ai fost la grădiniță?
T: Da, am fost la grădiniță. Învățam cântece, făceam 
cele mai frumoase figurine din plastilină. Aveam
talent la modelaj. Aveam 5 ani. La școală am fost 
luat în clasa I, la 7 ani. Mi-aduc foarte bine aminte
prima zi de școală, când am fost condus de mama, 
cu un ghiozdan cumpărat cu o lună înainte, pe care a
dat o grămadă de bani. Era din carton și m-a ținut 
până în clasa a IV-a. Deci eram foarte atent cu el și
așezam cu multă plăcere cărțile și penarul ca să nu îl 
stric. Era din carton dublu...
Tot la grădiniță eram când am primit primul cadou, 
de Moș Crăciun – un autobuz micuț, din tablă - iar 
fratele meu  - un camion. Ne-am certat foarte mult 
pentru că autobuzul meu era mai mare decât 
camionul lui și voia să mi-l ia continuu și n-am vrut 
să fac schimb...și de aici ne-am bătut. Bineînțeles că 
ne-a despărțit maică-mea...


Cam ce pedepse ”vă aplicau” părinții?
T: Ne luau de urechi, de păr și ne mai dădeau câte o 
palmă, așa... la funduleț. Noi am făcut o grămadă de
pozne. Eu eram ”băiatul bun” și fratele meu  
”băiatul rău”- pentru că el era mai zburdalnic și de la 
el începeau bătăile. Eu, ca să cer ajutor, începeam să 
plâng. Eram mai cuminte și mai firav. Ca să mă lase 
în pace, îi mai dădeam câte o palmă și fugeam, ca să 
nu mănânc bătaie. 

La grădiniță învățam poezii,
câteodată stăteam foarte greu, plecam până în ora 
12 și au fost și zile când nu mă mai duceam și eram
certat de părinți. Acest lucru a avut și urmări: până 
în clasa a IV-a nu am luat niciun premiu, decât
mențiune.  Deci nu îmi plăcea nici la grădiniță, nici 
la I-IV. 

La un moment dat în clasa a IV-a, când am
crezut că am învățat mai bine, m-am urcat pe scenă, 
singur, de capul meu, și am ”cerșit” un premiu
profesorului meu. Bineînțeles că taică-meu, fiind în 
Consiliul de Părinți, mi-a făcut semn discret să cobor
rapid. Când a văzut învățătorul meu, domnul 
Bulhac, că totuși insist cu permiul, mi-a dat un 
buchet de flori din vaza de pe masă, asta pentru că 
am fost ”băiat cuminte”. Toți frații au venit acasă cu 
permii.Eu n-am îndrăznit să dau pe acasă și am fugit 
în spatele grădinii, și am stat acolo până când au 
insistat să intru în casă. Ăsta a fost un mare impuls 
pentru mine, pentru că din clasa a V-a și până într-a 
VIII-a am luat numai premiul I, singur, detașat. Asta 
m-a ambiționat foarte mult...Studiam singur, mai 
ceream ajutor în pauză profesorilor, mă duceam la 
”consultații”, pentru că începuse perioada când se 
făceau ”consultații” la noi. Veneau profesorii în mod 
special pentru noi, după-amiaza când nu înțelegeam 
ceva. Erau neplătiți, dar totuși veneau. Veneau la 
georgafie, matematică ...se dădea mare importanță 
acestui lucru și se punea accent pe învățat. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu