Ei bine, îmi place "clubăreala" (cu măsură - sunt un light user - cum ar spune profu' de Publicitate)... Dar nu şi Princess Club!
Asta pentru că împarte bass-ul cu mine.
Nu înţelegeţi, nu?
Cum să vă explic eu... Această Princess a Bucureştiului se află în spatele căminului meu.
Miercuri noapte, vineri noapte, sâmbătă noapte, poate chiar şi duminică noapte, ziua în amiaza mare, când ţi-e lumea mai dragă, când vrei să dormi, când vrei să te relaxezi cu muzica din căşti, când ştii că ai examen a doua zi şi doar cinci ore de somn...atunci bubuie muzica din club mai cu spor!
Şi de parcă toate astea n-ar fi de ajuns, au deschis şi o terasă, de vară, de unde ies sunetele mai bine...!!! Mă deranjează şi mai tare zibierăturile clienţilor fideli ai clubului; pur şi simplu chiuie ca la nuntă!
Geamurile căminului se zgâlţâie pe muzică, fundaţia, pereţii...toate dansează (inclusiv patul meu).
De-ar da bass-ul ăla mai încet, bine ar fi! Dar eu visez muuulte...Şi până una-alta, o să mă trezesc în continuare încercănată, cu dureri de cap şi cam fără să-mi fi făcut somnul.
'Avantaj': măcar sunt la curent cu ce se mixează prin cluburi, chiar dacă nu le frecventez .
Soluţie parţială: în cazuri extreme, apelez la dopurile de urechi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu